Bine ati venit    |    Redactie    |    Editoriale    |    Reportaje    |    Fotografii    |    Filme    |    Contact
traduceri Iasi
realizare site web
cursuri contabilitate Bucuresti - pahar carton
tavane extensibile
cabinet kinetoterapie Bucuresti realizare site web
usi de garaj Calarasi
montaj tapet
body-uri din bumbac
cazare eforie nord beton amprentat
beton amprentat
contabilitate pentru firme Bucuresti
videochat constanta
cabina foto bucuresti
all night escort amsterdam
pompe de caldura
avocat suceava inchirieri apartamente Iasi
automatizari porti Bucuresti
laminina

VRANCEA Turism rural- casa Babei Vrâncioaia din comuna Bârsești

Data: 15 iulie 2020 | 49 Vizualizari | Categorie: Cultura, Stiri, Turism

Bârsești (în trecut, Bărsești) este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Bârsești (reședința) și Topești.
Localizare

Comuna Bârsești este amplasată pe DN2D, între comunele Negrilești și Valea Sării, învecinându-se la nord cu Comuna Negrilești, (aprox. 4 km), la vest cu comuna Tulnici (aprox. 7 km), la sud cu comuna Vrâncioaia (aprox. 7 km) și comuna Valea Sării (aprox. 7 km) iar la est cu comuna Vidra (aprox. 15 km) și comuna Vizantea Livezi (aprox. 20 km).

Comuna Bârsești este situată în zona de deal a județului Vrancea, pe cursul mijlociu al râului Putna, fiind traversată de șoseaua națională DN2D care leagă Focșaniul de Târgu Secuiesc. Se află la o distanță de 52 km față de municipiul Focșani, reședința județului.

Satul Bârsești este așezat pe terasele râului Putna și se află dispus in trepte. Partea de jos numită “În Prund” se află chiar în lunca Râului Putna. A doua treaptă a satului se află așezată pe podul de terasă de 40-50 m și cuprinde cea mai mare parte a construcțiilor edilitar-gospodărești. În partea de vest a satului se află dealul Dumbrava unde au fost făcute săpături arheologice și au fost descoperite morminte aparținând vechilor traci și sciți, dovadă a locuirii încă din cele mai vechi timpuri a acestor teritorii.

Ștefan cel Mare și cei șapte feciori ai Babei Vrâncioaia

Comuna Bârsești se află în Depresiunea Vrancei. Conform legendei care circulă în ținut, numele ar veni de la Tudora Vrâncioaia, bătrâna care ar fi găzduit, ospătat și încurajat în casa ei pe Ștefan cel Mare. Legenda spune că locuința bătrânei Tudora Vrâncioaia s-ar fi aflat pe teritoriul actual al comunei Bârsesti, pe Dealul Dumbrava și atunci când Ștefan cel Mare rătăcea descurajat prin coclaurile munților, bătrâna româncă, vrednică și cu mare dragoste de neam, își trimite pe cei șapte feciori ai ei (Bârsan, Bodea, Pavel, Negrilă, Spulber, Nistor și Spânea) să adune toți flăcăii ce păzeau oile pe plaiurile Vrancei. Ceata, luptând cu mult eroism, îl ajută pe Ștefan să-i înfrangă pe dușmani. Drept răsplată, domnitorul dăruiește celor șapte feciori eroi cei șapte munți ai Vrancei pe care să-i stăpânească “din neam în neam”, fără vreun amestec și tulburare din partea cuiva. Vrâncenii susțin că, pentru a întări această danie, voievodul ar fi dat vrâncenilor un uric, scris cu litere de aur pe piele de vițel, semnat și întărit cu pecetea domnească. Cei șapte feciori au întemeiat gospodării vrednice, formând sate cărora le-a dat numele lor: Bărsesti, Bodești, Păulești, Negrilești, Spulber, Nistorești și Spinești. După această legendă întemeietor al satului Bârsești ar fi acela dintre feciorii babei Tudora care poartă numele de Bârsan.
Asupra numelui satului Topești s-au emis mai multe ipoteze, dintre care cea mai plauzibilă spune că numele satului ar proveni de la topile(tochile) în limbaj local, pentru topitul cânepii. Cânepa era cultivata destul de mult în depresiune și, alături de lână, constituia materia primă de bază pentru confecționarea îmbrăcămintei.
Din lucrarea lui Henri H Stahl Contribuții la studiul satelor românești aflăm că la prima “aruncătoare a munților pe sate” a avut loc în anul 1755 sub directa supraveghere a trimișilor domniei și în urma adunării Sfatului cel mare al Vrancei. Cu această ocazie se face un inventar aproximativ al munților și se stabilește și prețul total al lor la 240 lei. Raportat la cele 15 sate de atunci, ar reveni în medie cate 16 lei de sat. Actualei comune Bârsești îi reveneau munți în valoare de 24 lei. În anul 1777 are loc o nouă împărțire a munților Vrancei – o încercare îndrăzneață de a li se răpi vrâncenilor pământul. Aceasta a dat naștere unei lupte pentru drepturile lor.

În luna ianuarie 1801 domnitorul Moldovei, Constantin Al. Ipsilanti, uzând de un mijloc obișnuit de cotropire a domnilor fanarioți, dăruiește vistiernicului său lordache Roset Roznovanu “tot ocolul locului Vrancei de la ținutul Putnei, ce este cu sate pe dânsul” sub pretext că “au rămas din vechile vremi dreapta moșie domnească nedată danie nimănui”. Vrâncenii nu au izbutit decât cu prețul a mari cheltuieli materiale să facă dovada că Vrancea nu era pământ domnesc, ci o regiune de țărănime liberă, mai veche decât însuși descălecatul țării.

Conform documentelor, atât Constantin Ipsilanti, cât și Alexandru Moruz, care va urma la scaunul Moldovei după pierderea domniei, vor trece fățiș de partea marelui virstiernic. Procesul a durat 16 ani, dar merită evidențiat faptul că vrâncenii au fost uniți ripostând ca un singur om și luptând din greu cu necazurile vremii. La sfatul vrâncenesc pentru susținerea procesului a participat din satul Bîrsesti, locuitorul Ilie Cojocaru – namesnicul satului. Procesul ia sfârșit în anul 1817, când mitropolitul Viniamin Costache – secretarul divanului domnesc de judecată – dă Anaforaua cu numărul 1813 din 1 martie, prin care se consfințesc drepturile vrâncenilor asupra întregului ținut. După câștigarea procesului are loc o nouă împărțire a munților, proporțional cu cheltuielile făcute. Munții sunt împărțiți între 14 sate iar Bârseștenii și Topeștenii primesc muntele Giurgiu. Alte împărțiri ale munților au loc în anii 1818, 1831, 1840 dar satele comunei Bârsești nu au fost afectate de aceste împărțiri.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Vrancea a județului Putna și era formată din satele Bărsești și Topești, cu o populație de 1101 locuitori. În comună funcționau două biserici și o moară de apă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași componență, drept reședință a aceleiași plăși, și cu o populație de 1216 locuitori.

În 1950, ea a fost transferată raionului Năruja din regiunea Putna, apoi (după 1952) raionului Focșani din regiunea Bârlad și mai târziu (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, a fost transferată la județul Vrancea și i s-a alipit și satul Negrilești, fostă reședință a unei comune desființate.Comuna Negrilești s-a reînființat în 2003 prin separarea din nou a satului Negrilești

Sursa: Wikipedia

Mai multe detalii aici



Mesaj pentru cititorii website-ului SatulRomanesc.Ro

Administratorul websiteului isi rezerva dreptul de a sterge comentariile care au un caracter obscen, jignitor ori aduc atingere onoarei si demnitatii persoanei. Publicatia sate-romanesti.ro nu isi asuma raspunderea pentru opiniile postate in cadrul comentariilor, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


.
Copyright © 2018 by sate-romanesti.ro. Toate drepturile sunt rezervate. Designed by Dianys Holdings - realizare site web
realizare site web montaj tapet hormigon impreso madrid beton amprentat traduceri autorizate Iasi
Epilare cu ceara Iasi expert contabil iasi