Bine ati venit    |    Redactie    |    Editoriale    |    Reportaje    |    Fotografii    |    Filme    |    Contact
traduceri Iasi
realizare site web
cursuri contabilitate Bucuresti - pahar carton
tavane extensibile
cabinet kinetoterapie Bucuresti realizare site web
usi de garaj Calarasi
montaj tapet
body-uri din bumbac
cazare eforie nord beton amprentat
beton amprentat
contabilitate pentru firme Bucuresti
videochat constanta
cabina foto bucuresti
all night escort amsterdam
pompe de caldura
avocat suceava inchirieri apartamente Iasi
automatizari porti Bucuresti
laminina

SATUL VIU Istorie şi modernitate în comuna Siliştea din judeţul Brăila

Data: 25 iulie 2020 | 336 Vizualizari | Categorie: InfoZone, Reportaje, Satul Viu

La doar 10 km de Braila, pe drumul național care duce spre Focșani, se află comuna Siliștea, o localitate liniștită cu oameni gospodari și case frumoase. Satul Siliștea se află la o distanță de 1 km față de DN 23, fiind delimitat la Nord de râul Siret, la sud de comuna Tudor Vladimirescu, la est de comuna Vădeni și la vest de comuna Romanu.

Întâiul gospodar al comunei este primarul Ilie Efteme.

Sursa foto: Pro Brăila 

Comuna Siliştea este situată în partea de nord-est a judeţului Brăila, la doar 15 minute de mers cu mașina din municipiu.

Are ca reşedinţă satul Siliştea cu cele două cartiere I.A.S Agrosil şi Oremixt, şi cinci sate componente: Mărtăceşti, Cotu Lung, Muchea, Cotu Mihalea şi Vameşu.

Drumurile principale de pe raza comunei Siliştea sunt: DN.23 Brăila-Focşani,DJ.Brăila-Romanu şi DC.255 A Cotu-Lung. Accesul auto se face pe următoarele artere de circulaţie: DN 23 – traversează Satul Muchea prin Siliştea, trece DC 6, care face legătura între DC 23 şi DJ 221, care traversează localitatea Mărtăceşti. La Cotul Lung se ajunge din DN 23 prin DJ 255 A. Celelalte sate, Vameşu şi Cotu Mihalea sunt legate de DJ 255 A prin DC 3 şi DC 4 iar DJ 255 A face legătura între DN 23 şi fermele fostului IAS şi continuă traseul până la trecere bac Gropeni.

Teritoriul comunei Siliştea se încadrează, din punct de vedere geomorfolgic, în unitatea Câmpiei Brăilei, subunitatea Gemenele – Romanu şi în Câmpia Siretului Inferior, Câmpul Gemenele Romanu. Altitudinea medie este de 25 m.

Satul Siliştea datează din vremea lui Brâncoveanu

Satul Silistea este situat la 12 km NV de Brăila, în apropiere de şoseaua Brăila-Focşani şi la o distanţă de 1km faţă de DN23, fiind delimitat la nord de râul Siret, la sud de Comuna Tudor Vladimirescu, la est de Comuna Vădeni iar la vest de Comuna Romanu.

Prima atestare documentară datează din secolul al XVIII-lea, anul 1711, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. În anul 1906, în urma unor săpături arheologice executate între Siliştea şi Muchea, arheologul Vasile Pârvan a găsit urme de locuire din epoca neolitică cultura Boian (3000 – 4000 de ani i.e.n.). Obiectele preţioase descoperite au fost consemnate în anelele Muzeul de Istorie Brăila. Descoperirile confirmă faptul că satul Nazâru, actual Siliştea, este una din cele mai vechi aşezări ale judeţului. În urma tratatului de la Adrianopol din anul 1829, judeţul Brăila a beneficiat de aceleaşi mari prefaceri economice, sociale, politice şi culturale ca toate localităţile din Ţările Române. Vechiul sat era aşezat mai spre miazăzi, pe hotarul moşiei, la locul numit Siliştea Nazârului, iar numele pe care-l poartă ne arată că a aparţinut în vechime vreunui Nazâr, titlu ce înseamnă intendent al sultanului, pentru primirea Zaherelei, provizia cerealelor cerute de Poartă. După eliberarea Brăilei, prin Tratatul de la Adrianopole din 1829, moşia a intrat în proprietatea principelui Alexandru Ghica de la care a cumpărat-o Ion Suliotis. Satul a fost strămutat din vechea vatră rămasă de pe teritoriul comunei învecinate, Cotu- Lung, în anul 1833. Locul respectiv mai purta numele Siliştea Nazârului şi în perioada interbelică. Bătrânii povesteau cu 30 de ani în urmă că, în anul 1821 au fugit în Basarabia de frica Zaveriei, care era în ţară. În anul 1839, proprietarul de atunci, Tudoraşcu Ghica, datorită unei înţelegeri cu proprietarul moşiei vecine, Gheorghe Vameşu, a strămutat satul înspre răsărit, în centrul moşiei, unde se găseşte astăzi.

Într-o hartă a raialei Brăila, ridicată în anul 1788 de mai mulţi ofiţeri de stat major austrieci, este menţionat şi Nazâru, pe teritoriul căruia existau satele Mărtăceşti şi Mucheni, astăzi comune independente. Cătunul Pătrâna, compus din Târlele Alexe şi Jipa, datează încă din 1848, fiind populate cu locuitori veniţi din Gurguieţi. Administrativ, comuna Nazâru, actuală Siliştea, a fost şi este formată din satul Nazâru (Siliştea) propriu-zis şi satele (cătunele) Mărtăceşti, Muchea şi Codari. Comuna s-a numit Nazâru până în anul 1963, când se schimbă denumirea în Siliştea, după cum este cunoscută şi astăzi. După reînfiinţarea judeţului, în 1830, prin revenirea fostei kazale la teritoriul Ţării Româneşti, aşezarea Nazâru se regăseşte printre aşezările noului judeţ, fiind integrată în plasa Vădeni.
În 1918, comuna Nazâru se află integrată în plasa Silistraru şi cuprinde satele Nazâru şi Mărtăceşti, cuprinzând 692 locuitori. Din 1926, satul Muchea devine comună independentă, cu 520 locuitori, iar comuna Nazâru are acum, 799 locuitori. Începând cu anul 1967, în urma reorganizării teritoriale administrative, comuna Siliştea are în componenţă satele: Cotu Lung, Iuliu Maniu (Vameşu) şi Cotu Mihalea. Satul Cotu Lung se află pe malul drept al râului Siret, la 18 km nord – vest de Brăila şi la nord de Siliştea. Are legături la sud, pe DJ 255A cu DN 23, din care se poate ajunge la Siliştea şi Muchea. Pe DC3, are legături spre vest cu satul Vameşu, iar pe DC4, cu Cotu Mihalea, spre est. S-a înfiinţat prin anul 1822 când aici s-au refugiat din calea ruşilor 12 familii din Măxineni (Râmnicu Sărat). Aceste 12 familii au rămas definitiv, iar prin anul 1850, apare în documentele prefecturii ca fiind comună construită. În monografia parohiei se spune că primii locuitori ai satu-lui ar fi fost plutaşii care veneau pe Siret care erau tăietori de lemne. Acestia s-ar fi stabilit mai întâi pe malul stâng al apei, dar, din cauza surpării malului, s-au mutat pe malul drept. În anul 1864, oamenii au fost împroprietăriţi. Atunci, vatra satului avea 12 ha, 53 de case, 3 cârciumi iar numărul locuitorilor era de 360. Pe teritoriul comunei îşi aveau moşia: Grigore Giani, G. Vrăbiescu, moştenitorii G. Şerbănescu, M. Nicoleanu, Petre Alexandrescu, Smaranda Şerbănescu, moştenitorii P. Simu, Victor Macri, Ghiţă Ionescu. Vechea vatră a satului a fost total modificată de inundaţiile din 1897 şi 1903, dar şi de către cea din 1929, care nu numai că au distrus satul, dar au şi redus mare parte din terenurile care fuseseră împropietăriţi locuitorii, în 1864. Numele de Cotu Lung îi vine de la cea mai lungă curbă (meandru) pe care o face Siretul în acest punct. În administrarea comunei (1928 – 1929) erau şi cătunele: Muchea, înfiinţat în 1846, când din cauza unei mari inundaţii, împreună cu locuitorii din Vameşu, s-au retras spre muchea Baldovineşti, formând cătunul Mihalea, zis şi Cotu Mihalea, de la numele unui grec, cârciumar, care se aşezase în partea locului devenind, mai târziu, mare propietar. Cotu Lung a fost distrus de războiul din 1916. Nu a rămas nicio casă. A fost distrusă şi Biserica, Primăria şi Scoala, absolut totul. La revenirea în sat, nici urmă de temelie. Treptat, datorită hărniciei locuitorilor, satul s-a refăcut. Satul Vameşul sau Şerbăneşti a fost cătun al comunei Cotu Lung. Satul este aşezat pe malul drept al Siretului, spre vest de Cotu Lung, la circa 2 km. Drumul de acces, DC3 este o prelungire a DJ 255A, care separă, practic Cotu Lung de Cotu Mihalea.

Satul Vameșu a fost înfiinţat prin 1847 de Gheorghe Vameşu, din Galaţi, om cu carte, care s-a instalat aici ca agricultor şi-a clădit pe mosie un conac în jurul căruia s-au stabilit mai mulţi ţărani veniţi din satele vecine. În perioada interbelică s-a numit Iuliu Maniu. Un alt sat component este Mărtaceşti care se află la vest de Brăila şi Cazasu şi la sud de Siliştea, pe DJ 221. Are legături la est cu Cazasu şi Brăila, iar la vest, cu Romanu, Gemenele, Râmnicelu. A fost înfiinţat în anul 1881 şi poartă numele unui sătean, Martac, a cărui familie era numeroasă.
Mai întâi, s-a numit Satul lui Gheorghiţă, după numele lui Gheorghiţă Stoian, cel dintâi locuitor stabilit aici, venit din Gurguieţi. În anul 1885, strămutându-se şi alţi locuitori din Siliştea. A fost cătun pendinte de Cotu Lung. La 1 ianuarie 1929 a căpătat statutul de comună rurală. În 1950, la înfiinţarea raioanelor, aparţinea tot de Nazâru, raionul Brăila, iar în 1968, la reînfiinţarea Judeţului Brăila, a rămas, ca şi astăzi pendite de comuna Siliştea.

Satul Muchea se află aşezat la limita sudică a Luncii Siretului, pe DN 23, la nord de Siliştea şi la nord – vest de Pietroiu (Vădeni). Are legături cu Latinu pe DN 23, cu Cotu Lung şi Cotu Mihalea pe DJ 255A (spre Nord) şi tot pe DJ 255A (spre sud), cu Siliştea.
A luat numele de la locul în care era amplsat – muchia dealului Baldovineşti. La poalele acestui deal s-au aşezat locuitorii refugiaţi în anul 1865 din satul vecin, Cotu-Lung, din cauza inundaţiilor. Satului i se mai spune Malacov (după piesa de vestimentaţie “malacof” purtată de cârciumăreasă pe la 1854). Satul a luat fiinţă pe la 1846. Primele case s-au construit pe deal, pe muchea acestuia. Înainte de înfiinţarea cătunului, se afla pe o muche, o odae mare, învelită cu olane, care se numea “Odaea Paşei”, locuită, apoi, de propietarul moşiei, Tudoraşcu Ghica. În harta raialei, de la 1788, este trecută Odeja Paszi, în alt punct faţă de locul actual al satului Muchea. A devenit comună în ianuarie 1926, iar în 1950 a trecut în administraţia comunei Siliştea, de care aparţine şi în prezent.

informaţii furnizate de Primăria comunei Siliştea

 Text și foto: Gabriela POPA

 



Mesaj pentru cititorii website-ului SatulRomanesc.Ro

Administratorul websiteului isi rezerva dreptul de a sterge comentariile care au un caracter obscen, jignitor ori aduc atingere onoarei si demnitatii persoanei. Publicatia sate-romanesti.ro nu isi asuma raspunderea pentru opiniile postate in cadrul comentariilor, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


.
Copyright © 2018 by sate-romanesti.ro. Toate drepturile sunt rezervate. Designed by Dianys Holdings - realizare site web
realizare site web montaj tapet hormigon impreso madrid beton amprentat traduceri autorizate Iasi
Epilare cu ceara Iasi expert contabil iasi