PRIMAR LA SAT Ținutul meglenilor din Cerna a renăscut odată cu implicarea primarului Petre Șopu în dezvoltarea și modernizarea comunitătii

„Cerna, ținutul meglenilor“. Un loc mirific în partea de sud-vest a Parcului Național Munții Măcinului. Comuna Cerna este situată în partea de vest a judetului Tulcea, și este delimitată de: comuna Greci la nord, comuna Hamcearca și comuna Horia la est, comuna Dorobanțu la sud și comuna Peceneaga și comuna Turcoaia la vest.
Aflat la 55 km de orașul Tulcea și 26 km de orașul Macin, satul Cerna este cunoscut în zonă ca fiind unul dintre cele mai mari. Localitatea este traversată de drumul național DN 22D care leagă Măcinul de Constanța. Din centrul localității pornește drumul județean DJ 222B care leagă localitatea de satul Traian și drumul comunal DC 39.

Așezarea este situată în zona de contact dintre Munții Măcinului și aria depresionară. Sate componente ale comunei Cerna sunt: Cerna (reședința de comună), Traian, Mircea Vodă și General Praporgescu.

Rezervațiile naturale din zonă sunt Parcul Național Munții Măcinului și Rezervația naturală Muchiile Cernei- Iaila pe teritoriul căreia au fost identificate două tipuri de habitate de interes comunitar.

Istoricul acestei localități este unul extrem de interesant. Potrivit unor date locale și biografice, așezarea a fost întemeiată de turci și de români. Cu timpul, din cauza războaielor ruso-turce populația românească a fugit grupandu-se în satele din împrejurimi. Alături de turci s-au așezat pe actualul teritoriu al Cernei și cerchezi formând un cartier aparte care avea și cimitir propriu. Acesta a fost distrus cu acordul autorităților în anul 1901 iar trenul a fost împărțit la „însurăței”.
În timpul războiului din 1877, atât cerchezii cât și turcii au plecat. După retragerea rușilor, turcii s-au întors la casele lor. Pentru o perioadă îndelungată bulgarii au constituit populația majoritară în Cerna, care conviețuiau cu românii iar mai târziu în 1940, în locul bulgarilor, prin schimb de populatii au venit din Cadrilater meglenoromânii. Principală lor ocupatie a fost agricultura dar și creșterea animalelor. Alături de cultivarea cerealelor see practica legumicultura și gradinaritul dar mai ales cultura viței de vie.

Meglenii din Cerna și-au pus amprenta asupra comunității inclusiv prin casele traditionale pe care le-au construit, aducând cu ei inclusiv tradițiile și portul popular dar cel mai important și-au păstrat dialectul meglen.

Una dintre cele mai mari personalități ale localității este scriitorul Panait Cerna. De altfel, în localitate, există și casa memorială a scriitorului, loc de pelerinaj atât pentru turiști cat si pentru scriitori.
Amplasată în centrul comunei, casa oferă posibilitatea cunoașterii unor aspecte importante din viața și activitatea poetului. Expoziția memorială este alcătuită din două săli cu panouri și vitrine prezentând date biografice, reproduceri dupa fotografii, documente, studii, manuscrise și publicații, acte de stare civilă, etc.

Împinși de valurile istoriei până la golful Salonic și apoi din nou spre nord în Cadrilater, și în cele din urmă în Dobrogea, convietuind cu greci, turci, bulgari și sârbi, de-a lungul sutelor de ani, meglenoromânii și-au salvat limba, portul, obiceiurile dar încrâncenarea cu care le-au apărat se citește și în privirea hotărâtă a celor de azi. La sărbători, bătrânii își mai scot din lada de zestre instrumentele specifice: țigulca, cimpoiul, tambura și cavalul și își aduc aminte de vechea Meglenie.

Tocmai de aceea, în vederea continuării tradițiilor și portului popular, în anul 1997 a luat ființă în comuna Cerna ansamblul tradițional de dansuri meglene ALTONA care activează pe lângă biblioteca comunală, cu sprijinul părinților și al primăriei. De curând chiar, Asociația Culturală Altona din Cerna condusă de președintele Andreea Tanur a realizat, printr-un proiect cu Consiliul Județean Tulcea, confecționarea integrală a costumelor populare pentru toți copii din ansamblu. Din dorinta de a promova tradițiile și obiceiurile populare meglene s-au cules de la bătrânii satului cântece și jocuri tradiționale dar și obiceiuri pe care ansamblul le-a prezentat de-a lungul timpului pe scenele festivalurilor de gen dar și la televiziuni. Odată început acest proces de promovare a tradițiilor locului, au început și schimburile culturale.

În anul 2014 a fost reînviat chiar un obicei specific locului-Coșia din Cerna. Asa cum se spune în monografia satului Cerna întocmită în 1935 de învățătorii Dumitru Necula și Ion Cheșcă, calul cerneanului este prototipul calului dobrogean. În fiecare an acest eveniment este organizat de Primăria și Consiliul Local Cerna în parteneriat cu Asociația culturală Altona și Parcul Național Munții Măcinului.

Obicei străvechi de când satul Cerna era locuit de bulgari, Coșia este o întrecere de cai la poalele munților Macinului. Încă din perioada interbelică se organizau astfel de întreceri în ziua de Sfântul Toader „de-a coșia” adică „fuga repede” iar câștigătorii erau premiați cu produse și echipamente de echitatie. După Coșie și premierea câștigătorilor, are loc un frumos spectacol folcloric.

Un alt mare și frumos eveniment care are loc în așezarea de la poalele munților Macinului se întâmplă în luna septembrie când, de Sfânta Maria Mică, gospodării satului, cu mic cu mare, lasă treburile zilnice și se adună la baza sportivă unde se organizează ziua comunei Cerna -Sărbătoarea Viei și Vinului. Este momentul când lumea petrece iar bucatele sunt udate cu vinuri de soi din producția proprie. În fiecare an evenimentul este organizat de Primăria și Consiliul Local al comunei Cerna cu sprijinul sponsorilor din localitate. Fiind o sărbătoare culturală, an de an la Cerna sosesc ansambluri folclorice de greci, ruși, ruși lipoveni, bulgari, italieni, armâni și români. Cu toții sărbătoresc bucuria unei recolte bogate și se bucură de bunul gust al vinului din propria recolta.

Parada ansamblurilor folclorice pe un traseu stabilit de aproape 2 km din fața primăriei până la Baza Sportivă atrage an de an privirile locuitorilor care aplaudă și laudă prezența participanților. Desigur, de la spectacol nu poate lipsi ALTONA, simbolul cultural al meglenilor din Cerna.

Oameni harnici și iubitori de tradiții si frumos, meglenii din Cerna au pus în fruntea comunei un gospodar de-al lor, să le conduca destinele și să le asigure condițiile unui trai mai bun. Petre Șopu este primarul pe care ei și l-au dorit și în anul 2016 i-au și acordat un vot de încredere. Desigur că acum la finalul celor patru ani, când se face un bilanț al activității , primarul Șopu are cu ce se lăuda în fața cetățenilor:

1. Reabilitare școala gimnazială Cerna;
2. Construcție zid sprijin piață agroalimentară Cerna;
3. Iluminat stradal în Cerna, Mircea Vodă, G. Praporgescu și Traian;
4. Canalizare cu stație de epurare în Cerna;

5. Asfaltare 14 km în toata comuna;
6. Dotare capace frigorifice la trei biserici;
7. Reabilitare și utilare cămin de festivități în satul Traian;
8. Realizare parc de joacă pentru copii în Cerna;
9. Realizare parc de joacă pentru copii în satul G.ral Praporgescu;
10. Reabilitare școala gimnazială sat Mircea Vodă;
11. Reabilitare și utilare cămin festivități în satul Mircea Vodă;
12. Internet gratuit wi fi în Cerna, Mircea Vodă și Traian;
13. Achiziționare a 50 tablete cu abonament pentru 2 ani pentru copii din comună;
14. Achiziție încărcător frontal „Case”;
15. Achiziție vidanjă;
16. Achiziție buldoexcavator „JCB”;
17. Atribuire loturi de casă;
18. Camere de supraveghere în toate localitățile.

Pentru viitor, primarul Petre Șopu împreună cu echipa sa și-a propus următoarele proiecte:

1. Construire cămin cultural în satul Cerna;
2. Construire centru social în satul Cerna;
3. Asfaltarea a 15 noi km de drumuri;
4. Dispensar uman în zonă centrală;
5. Proiect de gaze naturale;
6. Sala de sport multifuncțională;
7. Construcție capela mortuară în satul Traian;
8. Reabilitare salon festivități în satul Cerna;
9. Reabilitare drumuri agricole;
10. Șanțuri și trotuare în toate satele.

În anul 2018, Asociația Comunelor din România a premiat comuna Cerna și pe primarul Petre Șopu cu trofeul și diploma de excelență NICOLAE SABĂU pentru promovarea și susținerea activității culturale la nivel local.  Aceste premii oferite comunității au venit ca o recunoaștere a promovării tradițiilor meglene prin prisma activității culturale a Ansamblului ALTONA în baza unui proiect realizat exclusiv de SATE ROMÂNEȘTI.

Premiile au fost prezentate publicului la sărbătoarea Viei și Vinului din septembrie 2018 în prezența președintelui Consiliului Județean Tulcea, domnul Horia Teodorescu care, de altfel, a fost prezent la toate manifestările importante din viata comunității.

În loc de concluzii…

“Cerna, ținutul meglenilor”. Acesta a fost titlul proiectului care a fost premiat la București de Asociația Comunelor din România. O comună frumoasă, curată, bine gospodărită de un primar harnic și iubit de oameni. Petre Șopu este un primar care s-a implicat activ în procesul de dezvoltare și modernizare a comunei. Dar, cel mai important lucru este că a înțeles faptul că în Dobrogea multietnică meglenii sunt o comunitate care chiar au un cuvânt de spus. Încurajând și susținând tradițiile acestei comunități unice în România, a dus numele comunei Cerna și al meglenilor mai departe așa cum au lăsat prin testament înaintașii lor. Comuna Cerna este renumită pentru frumusețile locului și pentru unicitatea culturală pe care o oferă nouă, tuturor,  dar mai ales turiștilor care ajung în această zonă.

Text: GABRIELA POPA