Bine ati venit    |    Redactie    |    Editoriale    |    Reportaje    |    Fotografii    |    Filme    |    Contact
traduceri Iasi
realizare site web
cursuri contabilitate Bucuresti - pahar carton
tavane extensibile
cabinet kinetoterapie Bucuresti realizare site web
usi de garaj Calarasi
montaj tapet
body-uri din bumbac
cazare eforie nord beton amprentat
beton amprentat
contabilitate pentru firme Bucuresti
videochat constanta
cabina foto bucuresti
all night escort amsterdam
pompe de caldura
avocat suceava inchirieri apartamente Iasi
automatizari porti Bucuresti
laminina

SATUL VIU Istoria comunei brăilene Siliştea poate fi exploatată prin turism arheologic

Data: 25 iulie 2020 | 165 Vizualizari | Categorie: InfoZone, Satul Viu, Stiri

Pe teritoriul comunei Siliştea, din județul Brăila, conform LMI 2004 există 2 situri arheologice clasate ca monumente istorice: Siliştea-Popină şi Siliştea Conac. Situl arheologic Siliştea – Popină se află pe un martor de eroziune din lunca Siretului, la cca 2 km nord de poligonul de tragere de la Muchea. Este clasat în LMI, la poziţia BR-I-s-B-02057 şi în Registrul Arheologic Naţional la poziţia 44042.02. Pe popină a fost identificată o aşezare din prima epocă a fierului – cultura arheologică Babadag, datată în sec. XII-IX a. Chr.

Situl arheologic Siliştea – Conac se află pe un pinten de terasă din lunca Siretului, la cca 2 km nord de poligonul de tragere de la Muchea şi la numai 50 m de un conac care a fost sediul fostei întreprinderi agricole Agrosil S.A. Este clasat în RAN, la poziţia 44042.01 Pe acest pinten de terasă a fost identificată o aşezare din epoca neolitică – cultura arheologică Boian (faza Giuleşti), datată între 4700 – 4500 a. Chr. De asemenea, au fost identi-ficate gropi şi materiale arheologice din prima epocă a fierului – cultura arheologică Babadag, datată în sec. XII-IX a. Chr.

Pe teritoriul comunei Siliştea, mai ales pe teritoriul satului Muchea, au fost identificate mai multe zone cu patrimoniul arheologic reperat, care intră sub incidenţa legislaţiei arheologice în vigoare. Muchea – “La Vii” este o aşezare identificată pe terasa de pe marginea sudică a satului Muchea, în zonă acoperită de vii. Situl arheologic se află la cca 100 m nord de DJ 202 şi la cca 1 km înainte de intrarea în satul Muchea, dinspre Siliştea. Suprafaţa cu vestigii arheologice, se întinde pe cca 12000 mp, iar vestigiile, aparţinând antichităţii târzii – cultura Sânatana de Mureş – Cernjahov

Muchea – “Tumul” este o movilă cu caracter funerar, situată pe terasa de la marginea sudică a satului, la marginea dinspre nord a viilor. Acum este distrusă de câteva gropi. În vârful său este o bornă topometrică.

Muchea- “Terasa” este o aşezare situată pe terasa din partea vestică a satului, pe drumul ce duce spre fostul Agrosil SA, vis-a-vis de poligonul de tragere. Zona cu vestigii arheologice se întinde pe o suprafaţă de 51.000 mp, pe tot pintenul de terasă, care, din păcate, este transformat în carieră ilegală de loess. Materialele arheologice aparţin antichităţii târzii – cultura Sânatana de Mureş-Cernjahov.
În categoria “Piese din os şi corn” sunt incluse 17 piese, descoperite în campanii de cercetare diferite atât de la Popină cât şi de la Conac, în pofida faptului că Nicolae Harţuche şi Octavian Silivestru menţionau, numai în aşezarea de la popină, 15 piese din os, în care includeau o psalie şi un vârf de săgeată.

Zone construite protejate din teritoriul administrativ

Muchea – “Monumentul 1” este un obelisc ridicat în satul Muchea de către armata română în 1941, pentru a comemora activitatea de fortificare a frontierei estice a ţării. Era situat în centrul satului. Azi se află într-o avansată stare de degradare, inscripţia şi soclul fiind vandalizate. Apariţia unui magazin alimentar în jurul său este în măsură să-l înece în resturi menajere. Vechea inscripţie, cuprinde următorul text: “Cu banul strâns cu greu din munca noastră am construit aici un brâu de fier şi piatră pentru apărarea ţarei noastre. Sectorul de lucru No. 8, 30 iunie 1941″.

Muchea – “Monumentul 2” este o cruce din ciment, ridicată la marginea de nord-vest a satului, aproape de intersecţia dintre DJ 202 şi DJ 255a (Muchea – Cotu Lung). A fost ridicată de către Cavaleria română în 1941, pentru a comemora activitatea de fortificare a frontierei estice a ţării. Pe soclu se află inscripţia “Cavaleria alături de celelalte arme au contribuit la fortificarea ţării”

Muchea – Cazematele din Al Doilea Razboi Mondial sunt fortificaţii din beton specifice acestui război. Cazematele sunt ridicate în lunca inundabilă şi înconjoară satul Muchea. Ele au fost construite cu scopul de a fortifica frontiera estică a ţării de către gen. Antonescu. Azi, unele dintre ele sunt distruse si chiar demolate.

Silistea – Monumentul din curtea Bisericii este o cruce comemorativă care cinsteşte smemoria eroilor perticipanţi la Primul Război Mondial-războiul reîntregirii naţionale. Este poziţionată nefericit, între biserică şi casa parohială, baza sa fiind afectată de apele pluviale care se scurg de pe casa parohială.

Biserica Sf. Nicolae din satul Siliştea a fost zidită în anul 1840 cu cheltuiala prinţului Ghica Voievod, proprietarul moşiei. La 1906, biserica era într-o stare rea, necesitând reparaţii capitale. Costurile construcţiei au fost de 22.000 lei. Biserica a fost refăcută pe cheltuiala Eufrosinei, văduva boierului Ioan Suliotis, în anul 1886. Zidurile din cărămidă arsă aveau jumătate de metru grosime. Se pare că, în vechea vatră a satului, ar mai fi existat o biserică de la care ar fi rămas patru icoane împărăteşti, păstrate în biserica ridicată de Ghica, care a fost distrusă, odată cu satul, în primul război mondial. Biserica a fost transformată în grajd. Localul actual a început a se construi în anul 1923, prin programul Comitetelor de construcţie, din beton armat. A fost finalizat după 6 ani, lucrările fiind realizate de antreprenorul Hristu Tudor din Brăila, costurile ridicându-se la 1 milion de lei. Are plan triconc cu trei turle, una pe naos şi două pe pronaos. La interior, nu a fost pictată. A fost sfinţită la 24 februarie 1929. Preşedintele Comitetului de constructie a fost boierul Vladimir Grigorescu. La cutremurul din noaptea de 9/10 noiembrie 1940 s-au dărâmat turlele de pe pronaos şi s-a crăpat zidul. Reparaţiile s-au făcut între anii 1942-1943 dar biserica a rămas cu o singură turlă.

text și foto: Gabriela POPA



Mesaj pentru cititorii website-ului SatulRomanesc.Ro

Administratorul websiteului isi rezerva dreptul de a sterge comentariile care au un caracter obscen, jignitor ori aduc atingere onoarei si demnitatii persoanei. Publicatia sate-romanesti.ro nu isi asuma raspunderea pentru opiniile postate in cadrul comentariilor, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


.
Copyright © 2018 by sate-romanesti.ro. Toate drepturile sunt rezervate. Designed by Dianys Holdings - realizare site web
realizare site web montaj tapet hormigon impreso madrid beton amprentat traduceri autorizate Iasi
Epilare cu ceara Iasi expert contabil iasi